Alex1990 Administrator


Data inscrierii: 28/Ian/2009 Mesaje: 56
|
Trimis: 30/01/2009 00:43 Titlul subiectului: Combaterea violentelor in scoli |
|
|
înfruntarea violentelor in scoli
Cresterea fara precedent a cazurilor de violenta din scoli este un motiv de ingrijorare pentru toti factorii educativi.Ultimul studiu realizat de specialistii Institutului de Stiinte ale Educatiei pune in evidenta urmatoarele aspecte:
- in 90,8% din scolile generale ale Romaniei se manifesta violenta intre elevi, in 38% elevii fiind violenti fata de profesori, in 26,8% cazuri profesorii fiind violenti fata de elevi.Cauzele comportamentului agresiv al copiilor si adolescentilor sunt multiple. O parte dintre ele au fost fabricate chiar de catre elevi intr-un sondaj de opinie conceput de catre CNA si dat publicitatii in decembrie 2005.Majoritatea elevilor chestionaţi cred ca şcoala are cea mai mare influenta in ceea ce priveşte însuşirea unor valori civice si socio-profesionale ca: libertatea de expresie, creativitatea, competenta, comportamentul activ, cultura civica, spiritul de competiţie, formarea culturala, succesul, patriotismul. Deci, sursa violentei din scoli nu este reprezentata de valori promovate aici sau in modelele de comportament pe care profesoriile propun elevilor.Familia apare in opinia elevilor drept păstrătoare a unor valori etico-morale fundamentale precum adevărul si respectul, compasiunea si generozitatea. Ele sunt apreciate de toate categoriile de elevi ca fiind invatate de la familie in proporţie de 64% pentru adevăr si de 76% pentru respect. Conform aceluiaşi sondaj al CNA, 67% dintre elevii de şcoala primara, 77,1% dintre cei de gimnaziu si 75% dintre liceeni au declarat ca urmăresc programele televizate, in medie, cate 3 ore pe zi si chiar mai mult in week-end. Elevii de toate vârstele asociază televiziunea cu vedetismul, sexualitatea, lipsa de scrupule, violenta (intre 67-77%), vulgaritatea/agresivitatea (intre 55-66%), minciuna, senzaţionalul, imbogatirea. Aproape 34% dintre elevii chestionaţi au declarat ca scenele de violenta ii îngrozesc si le induc un sentiment de nesiguranţa, intre 4-11% au tulburări de somn, mai ales cei din categoria de vârsta 7-10 ani, iar aproximativ 4% considera ca actele de violenta vizionate ii ajuta sa acţioneze in acelaşi fel in relaţiile cu alţii. Cum putem combate aceasta cultura dominata de violenta?In primul rând, trebuie sa conştientizam dimensiunile fenomenului si efectele sale negative asupra comportamentului copiilor (evident, împreună de alte cauze).In al doilea rând, rezolvarea problemei -violenta scolara- nu se poate realiza decât prin efortul comun al tuturor factorilor implicaţi in educaţie,cei mai importanţi fiind şcoala si familia. Parteneriatul familie-şcoala are in acest context un rol foarte important.In practica şcolara exista mai multe modalitati de colaborare a invatatorilor cu familiile elevilor:
- şedinţe cu părinţii –cadrul organizat al unor analize riguroase asupra influentei exercitate de diferiţi factori, printre care si televiziunea asupra copiilor.
- lecţiile si serbările ţinute in fata părinţilor încuviințează familiei sa vadă manifestările elevilor, rezultatele muncii lor, senzațiile si comportamentul acestora; aceste activitati vor fi urmate de analize bazate pe discuţii sincere, stima, cointeresare in obţinerea eficientei maxime in educarea copilului.
- vizitele la domiciliul elevilor sunt clipe in care se realizează o cunoaştere amănunţita a împrejurărilor de viata pe care le traiste copilul. Acum pot fi discutate si probleme legate de prezenta TV in viata sa.Invatatorul va afla care sunt motivele pentru care membrii familiei se
uita la TV. Va face diferenţa intre motivele de lunga durata si cele momenta-
ne (de exemplu de alternativa pentru timpul lăsat sau comportamentul părinţilor).
Părinţii vir fi sfatuiti in privinţa rolului TV in viata de zi cu zi a copilului:
1. Interdictiile
* Generează lupta pentru putere dintre adulţi si copii
* Scot la iveala rezistenta copiilor
* Dau naştere la proteste
* Nu reduc orele petrecute in fata TV
2. Programul zilnic
* TV nu se substituie programului zilnic
* Durata de vizionare limitata in concordanta cu celelalte activitati
3. Pozitionare
TV nu trebuie sa fie in centrul spaţiului de locuit ci intr-un colt liniştit, aşezarea sa semnalând ca nu ocupa un loc central in viata familiei
4 . Selectia
*Alegerea emisiunilor pentru copii pe un anumit interval
*Negocierea care si cate emisiuni pot fi urmărite
5. Mijloc de informare
* TV nu este o recompensa
* Nu este pedeapsa, nici babysitter
6. Colectivitate
*Copiii nu trebuie sa vizioneze singuri programe TV
*De cate ori se poate, partenerii copiilor sa fie tot copii, pentru ca nivelul acestora de receptare e mai bun decât al adulţilor
7. Discutiile
* Părinţii sa renunţe la interogare, ameninţare, ridiculizare in fata TV
8.Prelucrarea
* Copiii vad si receptează altfel emisiunile decât adulţii, de aceea mai rapid cele văzute prin munca si gesturi. Ei au nevoie de dinamism in fata TV pentru a se decongestiona de frica, de agresivitate
9. Reprelucrarea
* Copiii au nevoie de timp, durata fiind variabila la fiecare copil in funcţie de cat de puternic este acesta afectat emoţional.
* Adulţii trebuie sa aştepte pana îndată ce copilul se asigură el însuşi sa discute. Cei mari nu trebuie sa-si ascund aparerile, ci sa participe activ si sa discute cu copilul.
Cadrul didactic trebuie sa acţioneze pentru combaterea efectelor negative ale TV asupra comportamentului elevilor si prin educarea acestora in spiritul prieteniei si tolerantei.
Inca de la cele mai fragede vârste, elevii trebuie ca libertatea înseamnă atributul cel mai de preţ al omului. Copilul trebuie sa inteleaga ca nu-si poate alege singur conduita, deoarece libertatea sa de acţiune ar putea reduce libertatea aproapelui sau. El va fi invitat sa acţioneze doar mai târziu ce cere sfatul părintelui sau al cadrelor didactice. Va respecta regulile grupului in care a intrat-clasa. I se vor oferi eșantioane constructive de comportament, vor fi orientaţi in alegerea prietenilor. In acest sens se pot folosi textele din manuale, jocurile de rol, dramatizările.
In concluzie parteneriatul familie-şcoala are importanta hotărâtoare in rezistența violentei şcolare.In fiecare din noi, adulţii, indiferent ce vârsta am avea, exista un copil.Nu-l suprimaţi! Lăsaţi-l sa respire! Daţi-i viata! Ajutaţi-l! Uitaţi pen-tru o clipa cine sunteţi si redeveniţi copii.Aici, pe planeta copilăriei vei redescoperi adevărul, frumuseţea si dragostea..Jucati-va alături de copii! Prin joc transmitem afectiv si cognitiv interesul pentru cunoas-tere,pentru acţiune, pentru frumosul natural si uman.Educatorii si elevii au un singur profesor comun: DRAGOSTEA. |
|